Pot fi mult mai mult

De departe sunt o stea între mii de stele ce staţionează în vid…Dar am rolul meu! De vei ajunge vreodată acolo lângă mine vei realiza că sunt o planetă întreagă într-un infinit de semeni şi totuşi infinit de diferit! Fără voia mea punctul acela mic ce pare fără de uzur ajunge la un moment dat să Îţi ofere pe mai departe un cusur…adu-ţi aminte fiinţă dragă de clipele în care, îţi pierdeai privirea în hăul cerului căutăndu-mă! Mă găseai şi Îţi spuneai „Acolo! Asta e steaua mea!” Şi dacă îmi spui că m-ai pierdut mă minţi…! Am fost acolo noapte şi zi… printre mii de sfinţi! Şi sigur…ai fost mâhnită…credeai c-am dispărut, când în lumina soarelui sau umbra norilor nu m ai zărit, tu ţi-ai ieşit din minţi! Şi te-ntrebai : Se joacă-n mintea mea? Apare acolo doar când vrea? Da cum? Da când? De ce aşa? Tu dragă…nu e aşa! Am fost mereu acolo…măcar în mintea ta căci nu-i aşa… o dată aleasă mereu te răscolea! Şi te uitai în vid şi te-ntrebai dar oare care era a mea? Şi nu ştiai…nici n o găseai dar tu ştiai aşa…acolo sus, pe cer , între mii la fel acolo e şi ea! E steaua mea! Aşa ştiam şi eu de sus…acolo jos e Ea! Şi tot ce îmi doream…să-ţi faci curaj să vrei s-ajungi să nu mai fi copil ce vede steaua să…să vi aproape să Îţi pot arăta…nu sunt decât un punct, o stea…pot fi şi mai mult, pot fi chiar planeta ta!